Stilul functional este o varianta a limbii care indeplineste functii de comunicare intr-un domeniu de activitate determinat . Orice stil functional apare ca un model care exercita o anumita presiune asupra constiintei vorbitorilor .

      Stilul poate fi definit drept : ,, Le style c-est l-homme meme,, ( = Stilul este omul insusi . ,,) – Buffon

 

  1. STILUL TEHNICO – STIINTIFIC – indeplineste functia de comunicare in domeniul stiintei si tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in lucrari si documente stiintifice si tehnice ) , monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) .

      Caracteristici :

corectitudinea : in comunicare sunt preferate variantele literare ale sistemelor limbii ;

obiectivitatea : comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva ; accentul cade pe comunicare de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel ca functia limbajului este cognitiva ; dintr-un text stiintific lipseste cu desavarsire afectivitatea ; autorul , cel care transmite un asemenea mesaj , nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific de necontestat , iar receptarea se face obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice . 

accesibilitatea:comunicarile se disting prin claritate , prin precizie si proprietate ; formularile , frazele sunt clare , precise iar topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti etc. ;

– terminologia : fiecarui domeniu ii este proprie o anumita terminologie ( limbaje stiintifice ) . Termenii utilizati sunt monosemantici . Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau compuse cu sufixoide si prefixoide ( biolog , geografie etc. ) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri , simboluri , semne conventionale , formule stereotipe .   

       Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice , amintim :

– analiza stiintifica ( filozofica , economica , politica , botanica etc. ) ;

– studiul stiintific ;

– comunicarea stiintifica ;

– referatul stiintific ; eseul stiintific .

      

  1. STILUL OFICIAL ( ADMINISTRATIV ) INDEPLINESTE FUNCTIA DE COMUNICARE in sfera relatiilor oficiale . In ordinea frecventei si a importantei apar urmatoarele madalitati de comunicare : monologul scris ( in documente si acte oficiale ) , monologul oral ( cuvantari in ocazii oficiale ) , dialogul scris ( corespondenta oficiala ) , dialogul oral ( in relatiile oficiale dintre institutii si public ) .

     Caracteristici :

– stricta respectare a normelor limbii literare : corectitudinea fonetica , gramaticala , ortografica , lexicala si grafica ;

– caracter obiectiv , impersonal ; comunicarile ( scrise sau orale ) sunt neutre expresiv , lipsite de incarcatura afectiva ;

– accesibilitatea , claritatea si precizia : comunicarile oficiale nu permit decat o singura interpretare ;

– absenta oricarei nuante afective  , prezenta formalismului , a exprimarii rigide ; lipsesc lexicul afectiv , mijloacele de expresie figurata , epitetele apreciative .

– specificitatea acestui stil o da utilizarea unor clisee lingvistice de tipul : ,,Subsemnatul ….. ; ,, In conformitate …,, ;,, Conform hotararii …,, etc.

– predomina : formele verbale impersonale , verbele la viitor , diateza reflexiva ,, se vor lua masuri,, ; ,, se aduce la cunostinta ,, etc.

 

    COMPUNERI CU DESTINATIE OFICIALA

– DAREA DE SEAMA ;

– PROCESUL – VERBAL ;

– PLANUL DE MUNCA ;

– NOTA INFORMATIVA;

– RAPORTUL ;

– DECLARATIA ;

– REFERATUL ;

– MEMORIUL DE ACTIVITATE ;

– AUTOBIOGRAFIA ; CEREREA ;

  

 

  1. STILUL BELETRISTIC , CARE ARE UN DOMENIU PROPRIU DE MANIFESTARE : DOMENIUL ESTETICULUI . El se opune celorlalate stiluri functionale , in care esentialul il constituie transmiterea de informatii . In stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu efectul produs de o anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . Prin urmare , forma devine element esential si modelator in transmiterea informatiei ; forma , ca epresie a unui continut determinat , este unica si irepetabila .

    CARACTERISTICI   

CONVENTIONALITATEA : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea realul sau ceea ce este considerat ca real ( in cazul unui fals , destinatarul reactioneaza mai devreme sa mai tarziu ) , in stilul artistic comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate de autor ; destinatarul nu-si pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie ; textul literar scoate in evidenta functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent nu numai la,, ceea ce spune,,  , ci si la ,, cum spune ,, ;

–    DESCHIDEREA SPRE TOATE MIJLOACELE DE EXPRESIE , INDIFERENT CARUI STIL FUNCTIONAL AR APARTINE ; se apeleaza la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera literara apar deopotriva : regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme si neologisme ;

– dintre modalitatile de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) , monologul oral ( , ultima fiind insotita si de mijloace extralingvistice de expresie ( melodica , gestica , dans si mimica ) ;

– in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu ) , pe cand in descriere , poezie , proza poetica , predomina prezentul .

 

    COMPUNERI PE BAZA DE TEXTE LITERARE

– ANALIZA LITERARA ;

– COMENTARIUL LITERAR ;

– CARACTERIZAREA ;

– PARALELA ;

– SINTEZA TEMATICA ; –

– RECENZIA ;

– COMUNICAREA STIINTIFICA SAU DE SPECIALITATE  etc .

 

  1. STILUL PUBLICISTIC este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice , economice , artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri consemnate scris ) .

        Caracteristici  :

contopirea celor 2 componente – intelectuala si afectiva , tranzitiva ( obiectiva , informativa ) si reflexiva ( subiectiva , afectiva ) , in vederea indeplinirii sarcinilor de informare si formare de convingeri ;

– caracterul  eterogen si mobil deoarece se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ;

– apeleaza la elemente specifice celorlalte stiluri , datorita ariei tematice foarte mare si largi pe care o cuprinde mass-media ;

– dintre trasaturile proprii beletristicii , amintim : receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ) , preocuparea pentru inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) , utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor ; titluri eliptice , adeseori formate dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii etc. ), utilizarea larga a  sinonimelor ; tendintele de aglomerare sintactica ; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative .

         COMPUNERI

– ARTICOLUL ;

– CRONICA ;

– REPORTAJUL ;

 – FOILETONUL ;

– INTERVIUL ;

– MASA – ROTUNDA ;

– STIREA ;

– ANUNTUL PUBLICITAR  etc .

 

  1. STILUL COLOCVIAL ( FAMILIAR , COTIDIAN – PRACTIC , VORBIT , ORAL ) este stilul comunicarii obisnuite dintre oameni , intr-un anumit mediu socio-profesional . Modalitatile de comunicare sunt : dialogul oral ( cea mai frecventa), dialogul scris ( schimb de scrisori ) , monologul scris ( notite , jurnal intim ) , monologul oral ( relatari si anecdotica , urari , felicitari si toasturi ) .

         Intrebuintarea acestui stil este generala , este singurul stil ,, stapanit,, de toti vorbitorii si insusit treptat inca din primii ani de viata . Este unicul stil in care este posibila si se realizeaza dezvoltarea spontana , neintentionata a limbii.

        CARACTERISTICI :

naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor,, reguli,, – factori de constrangere si control in alte stiluri ale limbii ;

– continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare . Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice , a abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa , ca urmare a vorbirii  dialogate , precum si prin mijloace extralingvistice ( mimica , gestica ) care permit intreruperea comunicarii , restul fiind sugerat . Abundenta in exprimare este materializata prin repetitie , prin utilizarea zicalelor , proverbelor , locutiunilor si expresiilor , prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze .

incarcatura emotionala : comunicarile sunt pe de o parte expresia directa a starilor emotionale , pe de alta parte ele urmaresc sa impresioneze pe destinatar . Lingvistic , aceasta trasatura este concretizata prin intrebuintarea diminutivelor si augmentativelor , a cuvintelor peiorative , a superlativelor populare si a unor sintagme afective  etc.

inclinatie spre satira si umor , exprimata printr-o varietate de procedee : porecle , contaminari ( ,, Bine-ai venit nepurcele ! ,, ) , calambur ( ,, Ai iesit la vanatoare de lei ? ,, ) unitati neologice ( Curat murdar ! ,, ) .      

Advertisements